Prima pagină » Economic » EXCLUSIV | Ion Sterian, șeful Transgaz: „România este pregătită pentru sezonul rece”. Stadiul proiectelor majore pentru securitatea energetică

EXCLUSIV | Ion Sterian, șeful Transgaz: „România este pregătită pentru sezonul rece”. Stadiul proiectelor majore pentru securitatea energetică

Madalina Prundea

Publicat: 21/08/2023, 10:00

Ion Sterian, directorul general al operatorului național de transport al gazelor naturale, dă asigurări, într-un interviu în exclusivitate pentru Gândul, că nu vor fi probleme de alimentare în sezonul rece care urmează, la fel cum nu au fost nici în cel precedent.

Directorul general al Transgaz, Ion Sterian, a răspuns pe larg întrebărilor adresate de Gândul pe subiectele majore ale momentului: securitate energetică, lucrările pentru dezvoltarea rețelei care va aduce gazele naturale la poarta mai multor români, proiecte cu „bătaie” lungă, atât la nivel europen, dar și în relația cu partenerii de pe celelalte continente

Șeful Transgaz a explicat, în interviul pentru Gândul, și care este stadiul demersurilor pentru recuperarea datoriei de 4,7 miliarde de euro de la gigantul rus Gazprom.

Cantități-record de gaze naturale înmagazinate

Gândul: Este România pregătită pentru sezonul rece? Câte gaze naturale sunt în prezent înmagazinate, comparativ și cu anii trecuți?

Ion Sterian: România este pregătită pentru sezonul rece. Țința țării noastre este să avem, până la 1 noiembrie, depozitele pline la un nivel de cel puțin 90%. Astăzi, gradul de înmagazinare este de 82,72%, în depozite fiind 2,63 miliarde de metri cubi de gaze naturale înmagazinate, cu 570 milioane de metri cubi de gaze naturale mai mult decât aveam anul trecut la aceeași dată.

Noi avem capacitatea de înmagazinare operabilă de 3,17 miliarde de metri cubi. Dacă luăm în calcul o medie a producției interne a României de circa 26 de milioane de metri cubi gaze naturale pe zi (din care 24 milioane mc/zi prin SNT) și o medie de consum, pentru intervalul 1 aprilie – 30 octombrie (210 zile), între 16 -18 milioane mc/zi (din care 14-16 milioane mc/zi prin Sistemul Național de Transport – SNT), avem deja o rezervă de 8-10 milioane de metri cubi din producția internă să-i înmagazinăm zilnic.

Dacă luăm o medie de înmagazinat de 10 milioane mc/zi, atunci sunt deja 2 – 2,1 miliarde de metri cubi de gaze, ca potențial. Și luând volumul de gaze înmagazinate de la începutul ciclului de injecție, de circa 1,3 miliarde de metri cubi, putem ajunge la 3,3 miliarde de metri cubi.

În aceste considerente și având în vedere investițiile pe care Transgaz le-a realizat și le realizează în infrastructura de transport gaze naturale, așa cum ne-am demonstrat responsabilitatea anul trecut, când Transgaz a gestionat atent și complet necesarul pentru consumul de gaze pe timpul sezonului rece, pot să vă asigur că nu vor fi probleme cu disponibilul de gaze naturale nici în sezonul rece 2023-2024.

„Constructorul are 24 de luni să ne predea gazoductul Tuzla – Podișor la cheie”

Recent, pe 16 iunie, ați semnat ordinul de începere a lucrărilor pentru construcția conductei Tuzla – Podișor, o investiție majoră a statului pentru exploatarea și valorificarea gazelor din Marea Neagră. Cum au avansat lucrările în această lună și jumătate?

Transgaz a întreprins toate demersurile necesare și a predat la timp constructorului amplasamentele, urmând ca acesta – Kalyon Insaat Sanayi Ve Ticaret Anonim Sirketi din Turcia, firma care a câștigat licitația pentru lucrările de execuție a gazoductului – să înceapă lucrările conform graficului stabilit, astfel încât termenul de finalizare al lucrărilor să fie respectat. Pe traseul conductei sunt trei organizări de șantier și cinci depozite de țeavă, care în momentul actual se află în diferite stadii de execuție.

Constructorul are 24 de luni să ne predea gazoductul la cheie. Mă voi asigura că acest termen de implementare se va respecta, pentru că gazoductul Tuzla-Podișor este esențial pentru securitatea energetică și pentru economia României, și trebuie ca infrastructura gazieră să fie finalizată la momentul în care vor începe să fie exploatate gazele naturale din perimetrul offshore Neptun Deep din Marea Neagră.

Primele gaze naturale din Neptun Deep vor fi transportate din toamna anului 2027

Ce cantitate de gaze va fi transportată prin această conductă, de când și care este destinația lor finală, vor fi pentru consumul populației și industriei din unitățile administrativ-teritoriale pe care le traversează?

Primele gaze naturale vor fi extrase și transportate începând din toamna anului 2027. Conform graficului privind capacitățile rezervate pe conductă, volumele de gaze naturale estimate sunt de 9.800 MWh transportați orar, ceea ce anual înseamnă 8,16 miliarde de metri cubi de gaze naturale ce vor intra din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră în rețeaua națională de transport gaze naturale.

După gazoductele BRUA și Ungheni-Chișinău, gazoductul Tuzla-Podișor – în lungime de 308 kilometri și cu o valoare de aproximativ 500 de milioane de euro – este cel mai important proiect de infrastructură gazieră pe care-l construiește Transgaz, fiind un proiect strategic, vital, pentru securitatea energetică, consolidarea acesteia și dezvoltarea sustenabilă a economiei naționale.

Gazoductul Tuzla-Podișor este necesar și pentru a putea transporta o parte din cele 15 miliarde de metri cubi de gaze naturale care ar urma să vină în România și din zona Mării Caspice, din terminalele LNG din Turcia și Grecia.

Operaționalizarea conductei este importantă în contextul în care se estimează pentru anii următori o creștere a cererii pentru consumul de gaze naturale, având în vedere politicile de decarbonizare, respectiv de trecere a centralelor de pe cărbuni pe gaze, dar și luând în calcul finalizarea unor investiții în sectorul industrial și cel energetic și a investițiilor în dezvoltarea și extinderea Sistemului Național de Transport (SNT), pentru a permite racordarea tuturor localităților la infrastructura gazieră.

Stadiul demersurilor pentru recuperarea banilor de la Gazprom

Aveți de recuperat de la Gazprom o datorie de 4,7 milioane de euro. În Adunarea Generală Extaordinară a Acțiunarilor (AGEA) din 26 aprilie, s-a aprobat în unanimitate încheierea unui contract de achiziție a serviciilor juridice de asistenţă şi reprezentare pentru inițierea și derularea procedurilor juridice necesare recuperării debitului restant înregistrat de Gazprom Export LLC, precum și mandatarea directorului general al SNTGN Transgaz să semneze acest contract. Care este stadiul demersurilor de recuperare a restanței de la Gazprom? Cât estimați că va dura acest proces, până recuperați banii?

Transgaz desfășoară, în conformitate cu regulile interne, procedura de selecție a societății de avocați care va asista și reprezenta societatea în arbitrajul contra Gazprom Export LLC. Aceasta se află într-un stadiu final, urmând a fi derulată în curând negocierea pentru încheierea contractului de asistență și reprezentare juridică.

„România este acum mai sigură gazier decât oricând în trecutul său modern”

Din discuțiile anterioare, estimați că va crește consumul de gaze din România. Cât de mult au crescut resursele, din producție și import?

În prezent, consumul anual de gaze naturale al României este de aproximativ 10,2 miliarde de metri cubi. Așa cum am mai afirmat, în următorii trei-patru ani, acesta va crește cu circa 9-10 miliarde metri cubi de gaze naturale. Acest lucru se va realiza prin:

construirea centralei electrice de la Mintia, cu o capacitate de producție de 1700 MWh și un consum de 2,5 miliarde de metri cubi de gaze pe an,
prin construcția celor două centrale pe cogenerare de la Ișalnița și Turceni, din cadrul planului de restructurare al Complexului Energetic Oltenia (CEO), aprobat deja de Comisia Europeană, cu o producție de 1200 MWh și un consum de 1,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale,
prin finalizarea lucrărilor la Centrala de la Iernut, cu o capacitate de producție de 450 MWh și un consum de 1 miliard de metri cubi de gaze naturale,
prin repornirea Combinatului de îngrășăminte Azomureș, care consumă anual 1,2 miliarde de metri cubi de gaze naturale,
prin repornirea Combinatului chimic de la Piatra Neamț, care consumă peste 0,8 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an.

În plus, trebuie să avem în vedere că un consum adițional de 2-3 miliarde de metri cubi pe an va veni din partea localităților care se vor racorda la rețeaua de gaze naturale, unde administrațiile locale au pregătit deja proiecte de distribuție folosind instrumentele aflate la dispoziție: PNRR, Fondul de Modernizare, REpowerEU sau Programele Guvernamentale precum Anghel Saligny.

România este mai sigură, din punct de vedere gazier, în prezent, decât oricând altcândva în trecutul său modern. Mă refer la faptul că, acum, suntem conectați prin reverseflow la toate țările din regiune, mai puțin Serbia, dar și acolo am întreprins și întreprindem demersuri pentru a rezolva situația.

Faptul că suntem interconectați în regim reverse flow, înseamnă că putem să importăm gaze de pe diferite coridoare. Până acum patru-cinci ani, nu aveam decât varianta de import de gaz rusesc de pe conducta de transport internațional T1. Acum lucrurile sunt radical diferite. Putem importa gaze naturale din orice sursă de producție din orice zonă a globului.

„România este o țară cu viziune și curaj în a acționa în sectorul gazier”

Care sunt măsurile pentru diversificarea surselor de aprovizionare, și în contextul nevoii de eliminare a dependenței de gazele rusești, inclusiv stadiul conductei de 63 de kilometri a Bulgartransgaz, pentru preluarea gazelor naturale din Turcia și Grecia?

După construirea gazoductului Turkish Stream 2 în Bulgaria și Serbia, conductele de pe Coridorul Transbalcanic au devenit nefuncționale. În această situație, Transgaz a trecut la transformarea prin investiții cu forțe proprii a acestor conducte pe reverse flow și astfel au fost create premisele transportului gazelor naturale pe Coridorul Sudic și prin conducta de transport internațional gaze naturale T2, cu o capacitate de 10 miliarde de metri cubi pe an (14 miliarde mc/an T1+T2) din Azerbaidjan, dar și LNG din terminalele din Turcia și Grecia.

La data de 9 martie, reprezentanți ai operatorilor de transport și sistem din Azerbaidjan, Bulgaria, Ungaria și Slovacia s-au întâlnit la București cu Transgaz, pentru a stabili metodologia de rezervare de capacitate pe acest nou coridor creat, care practic este un Nabucco 2. Acest lucru demonstrează că România este o țară cu viziune și curaj în a acționa în sectorul gazier, ceea ce este important și pentru prezent, și pentru viitor, că Transgaz este un lider în sectorul energetic regional.

Odată ce vor începe să fie exploatate gazele naturale din perimetrele de adâncime din Marea Neagră, volumul de gaze naturale produse în România va crește considerabil, ceea ce, alături de capacitățile de interconectare pe care le avem deja și cele la dezvoltarea cărora lucrăm, ne fac să fim un hub de facto pentru regiune.

România poate să fie nu doar un exploatator al rezervelor de gaze naturale, nu doar un punct strategic de tranzit, ci și un important jucător regional, printr-un hub gazier, iar argumentele pentru înființarea unui hub gazier românesc au la bază poziția geostrategică de care se bucură țara noastră, ea fiind localizată pe importante coridoare de transport între piețele bine dezvoltate din centrul Europei și sursele de aprovizionare din Sud-Estul Europei.

România are o rețea de conducte de transport gaze naturale de peste 14.000 km, din care 481 km reprezintă gazoductul BRUA Faza 1 (funcțională începând cu data de 01.12.2020). Rețeaua este operată în mod profesionist de Transgaz și dispune de cele mai bune condiții, esențiale pentru crearea unui hub de gaze funcțional, lichid și bine acceptat pe piața energetică.

Aproape jumătate de milion de consumatori casnici și 8.000 de instituții publice vor putea fi alimentate cu gaze naturale

Ce investiții importante mai demarați în acest an? Va crește numărul populației și unităților administrativ-teritoriale legate la Sistemul Național de Transport?

Pentru dezvoltarea durabilă a infrastructurii de transport gaze naturale din România, Transgaz și-a asumat, prin Planul de Dezvoltare a Sistemului Naţional de Transport al gazelor naturale (PDSNT) pe următorii 10 ani, un amplu program investiţional, cu proiecte de investiții estimate la aproximativ 3,2 miliarde de euro, investiții care permit alinierea SNT la cerinţele de transport şi operare europene, la cele ale Acordului Verde European privind decarbonizarea.

PDSNT 2022-2031 a fost aprobat de ANRE, prin Decizia nr.1944/01.11.2022, și revizuit și aprobat din nou de ANRE, prin Decizia nr. 1956/04.08.2023. Revizuirea a constat în includerea în plan a proiectelor de investiții pentru dezvoltarea SNT declarate de importanță națională, prin Hotărâre de Guvern, după data aprobării inițiale a PDSNT, și anume:

conducta de transport gaze naturale pentru alimentarea CET Mintia;
proiectele de investiții „Creșterea capacității de transport a SNT și a siguranței aprovizionării cu gaze naturale a Sucursalei Electrocentrale Ișalnița, județul Dolj”, respectiv „Creșterea capacității de transport a SNT și a siguranței aprovizionării cu gaze naturale a Sucursalei Electrocentrale Turceni, județul Gorj” și conducta de transport gaze naturale Tetila – Horezu – Râmnicu Vâlcea.

Planul este postat pe site-ul companiei și cuprinde proiecte de investiții majore, în principal:

BRUA Faza II;
gazoductul Tuzla -Podișor;
amplificarea coridorului de transport bidirecţional Bulgaria – România – Ungaria – Austria (BRUA-Faza III);
dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport gaze naturale în zona de Nord-Vest a României;
creșterea capacității de transport gaze naturale a interconectării România – Bulgaria pe direcția Giurgiu – Ruse;
interconectarea România – Serbia;
dezvoltarea sistemului SCADA pentru Sistemul Național de Transport Gaze Naturale;
modernizare SMG Isaccea 2 și 3 și SMG Negru Vodă 2 și în vederea realizării curgerii bidirecționale pe conducta T2 și respectiv T3.

Pe lângă proiectele majore amintite, în Programul de Modernizare și Dezvoltare Investiții pentru anul 2023 și a estimărilor pentru perioada 2024-2025 sunt cuprinse și investiții în dezvoltări ale SNT în conformitate cu prevederile Legii 123/2012 actualizată, cu o valoare estimată de 536 milioane de euro, investiții menite să asigure extinderea Sistemului Național de Transport în zone cu sisteme de distribuție nou înființate.

Investițiile pe care Transgaz le realizează și le va realiza înseamnă asigurarea în alimentarea cu gaze naturale a unui număr de aproape jumătate de milion de consumatori casnici și aproape 8.000 de instituții publice, fie că vorbim despre școli, primării, dispensare, cămine culturale, cabinete medicale. Toate acestea înseamnă creșterea calității vieții, în termeni reali, pentru o parte însemnată a populației.

Știm acest lucru, pentru că am văzut ce înseamnă proiectele pe care le-am finalizat în doar ultimii trei ani. Ca să dau doar câteva exemple:

tonsonul Mintia-Brad înseamnă racordarea la rețeaua de gaze naturale pentru aproape 30.000 de locuitori și 60 de instituții publice (școli primare și gimnaziale, grădinițe, liceu, dispensare medicale comunale, spitale, cămine culturale);
gazoductul Pojorâta-Vatra Dornei înseamnă creșterea calității vieții pentru peste 35.000 de români, reuniți în 8 unități administrativ-teritoriale și pentru aproximativ 50 de instituții publice.

Gazoductul Tuzla (Constanța) – Podișor (Giurgiu) posibilitatea de racordare la gaze naturale pentru aproape 185.000 de locuitori și 523 de instituții publice (școli, primării, dispensare, cămine culturale, cabinete medicale, etc).

Dezvoltarea SNT pe care o implementează Transgaz, va permite gazelor naturale din Marea Neagră, deja aflate în exploatare, dar și celor care ajung în țara noastră din alte surse să poată fi accesate de cât mai multe gospodării și comunități din România, de cât mai multe companii care activează în aceste comunități, pentru că această importantă resursă naturală a țării să fie valorificată în folosul românilor. Transgaz întreprinde toate demersurile necesare pentru a-și îndeplini acest obiectiv strategic, acționând în deplină armonie cu interesele statului roman, ale partenerilor noștri, respectând regulile economiei de piață și utilizând oportunitățile oferite de statutul nostru de membru al Uniunii Europene.

Ce proiecte ați depus prin Fondul de Modernizare?

Având în vedere oportunitatea de finanțare creată prin Fondul pentru Modernizare, Transgaz a depus pe 10 august, la Ministerul Energiei, aplicații pentru proiecte neprioritare aferente Fondului pentru Modernizare, în sesiunea 2 din anul 2023, în valoare de 554,3 milioane de euro, pentru un număr de șapte proiecte, și anume:

conductă de transport gaze naturale pentru alimentarea CET Mintia (acoperind și alți consumatori industriali și casnici);
creșterea capacității de transport a SNT și a siguranței aprovizionării cu gaze naturale a Sucursalei Electrocentrale Ișalnița (județul Dolj) și a Sucursalei Electrocentrale Turceni (județul Gorj);
conducta de transport gaze naturale Jupa – Băile Herculane – Orșova – Prunișor;
conductă de transport gaze naturale DN 600 Mihai Bravu – Siliștea și transformarea în conductă godevilabilă;
conductă de transport gaze naturale Tetila – Horezu – Râmnicu Vâlcea;
conducta de transport gaze naturale Marea Neagră – Podișor;
conducta de transport gaze naturale Ghercești – Jitaru.